ECRIS – este bun, dar poate fi și mai bun

24Oct11

E greu să-mi închipui cum m-aș fi descurcat fără o aplicație precum ECRIS. Telefoane sau, mai rău, deplasări la grefă doar pentru a afla termene, soluții, numere de dosar etc.?! Probabil că instanțele ar fi avut nevoie de linii telefonice robuste și de o suplimentare serioasă de personal, care să facă față volumului mare de solicitări mărunte venite de la părți, avocați, experți… Din fericire, nu e cazul. De câțiva ani buni funcționează „Portalul instanțelor de judecată”, iar la sediul instanțelor există infochioșcuri care permit accesul la informații privind dosarele. Cea mai recentă versiune (IV) a ECRIS (probabil „Electronic Court Record Information System”) a primit deja critici din partea grefierilor. Ca utilizator, aflat pe latura read-only a interfeței aplicației, am adunat câteva observații despre cum cred că ar putea fi îmbunătățită.

1. Feedback

Criticile, observațiile, sugestiile ar fi mai eficiente dacă ar și ajunge la persoanele/instituțiile potrivite (v. Ministerul Justiției și producătorul aplicației). Vechea cutie pentru sugestii și reclamații are un corespondent electronic ușor de pus în operă – v. issue tracking system – care ar face inutilă discutarea acestor subiecte pe bloguri sau forumuri. Bugtrackerele folosite în procesele de asigurare a calității în programare (v. unul în acțiune), pot fi deschise și utilizatorilor de aplicații puse la dispoziție de instituții publice (v. ECRIS, Revisal etc.); de altfel, bugtrackerele pot fi extinse și asupra altor procese, nu neapărat legate de o aplicație software – ex. relațiile instituțiilor publice cu cetățenii, consultarea publică privind legiferarea.

ECRIS poate fi îmbunătățit pe baza feedbackului primit de la utilizatori – indiciu: issue tracker.

2. Mai multe informații

Informațiile care se găsesc pe portal sunt mult mai sărace decât cele afișate la infochioșcuri. De pildă, la infochioșcuri este afișată lista cu denumirile înscrisurilor existente la dosar (e adevărat, adesea incompletă) și termenele la care acestea au fost depuse, componența completului de judecată, numărul soluției pronunțate de instanță etc. Asemenea informații nu apar, însă, și pe portal. În ambele locuri nu ar strica și o ordonare cronologică (descrescătoare) a termenelor.
Din moment ce pe listele de ședință sunt afișate numele judecătorilor și ale grefierilor de ședință, de ce asemenea informații nu ar putea fi afișate și pe Internet? Bineînțeles, atât pe lista de ședințe, cât și pe fișa fiecărei cauze, pentru fiecare termen. Aceste informații pot fi elegant completate cu numele procurorilor de ședință (acolo unde e cazul) și ale reprezentanților părților (avocați, consilieri juridici, simpli mandatari). Ar prinde bine și o coerență în privința redactării numelor (dacă judecătorul este menționat ca Ionel POPESCU, de ce inculpatul sau vreo altă parte ar apărea ca IONESCU Gigi?! scrierea cu majuscule a numelui de familie ar aduce claritate pentru nume precum Viorel Ion).

Un alt detaliu care ar putea reduce numărul de requesturi HTTP pe sait ar fi afișarea cât mai detaliată și ergonomică a informațiilor. De exemplu, scenariul tipic de utilizare (cel puțin pentru mine) e următorul:

1. accesez adresa http://noulportal.just.ro/;
2. selectez județul, apoi instanța, apoi dau click pe linkul „Dosare” din lateral;
3. caut fie numărul de dosar, fie un nume al unei părți;
4. dau click pe rezultatul dorit din listă.

În fișa dosarului astfel obținută nu este indicat completul, ca să nu mai vorbesc despre ora de începere a ședinței sau despre sala de judecată. Pentru a afla, totuși, completul, accesez lista de ședințe pentru data dorită, verific lista fiecărui complet cu specializarea căutată (și sunt, de regulă, mai multe complete de penal sau de civil; trebuie văzută lista fiecăruia pentru a ajunge la cauza căutată) și dau click pe numărul de dosar. Abia așa aflu informații despre complet și ora de început a ședinței.
În ceea ce privește indicarea sălii de judecată, o soluție simplă ar fi conceperea unei scheme unice la nivel național (ex. Sala 1, nu Camera xyz) și a unor panouri de orientare, astfel încât orice persoană citată să știe cu siguranță încotro să meargă, fără a mai fi nevoie de indicații primite de la personalul instanței și fără a trebui să se familiarizeze cu obiceiurile administrative de acolo.

Navigarea pe portal în prezent e destul de unidirecțională și liniară. Un sistem simplu de breadcrumbs ar putea ajuta la orientare și la acces mai rapid la informații. De asemenea, starea curentă a cauzelor trebuie descrisă mai bine. De pildă, fișa unei cauze de la instanța de fond poate conține un link către fișa de la instanța din calea de atac (apel, recurs…), eventual cu menționarea părții care exercită calea de atac și a datei.

ECRIS ar putea afișa mai multe informații (indicativul completului de judecată, numele tuturor participanților în proces, sala de ședință, ora, calea de atac exercitată), într-un mod mai ergonomic.

3. Publicarea tuturor hotărârilor

Printre lamentările obișnuite în legătură cu justiția românească se află și cea privind practica neunitară – posibilitatea (adesea concretizată) ca două instanțe diferite (uneori, chiar două complete diferite ale aceleiași instanțe) să pronunțe soluții diferite asupra unor probleme similare. Primul pas spre un remediu ar fi să se cunoască practica (toată practica și numai practica…). Hotărârile sunt redactate folosind calculatoare. În paralel cu forma lor imprimată pe hârtie, pe portal ar putea fi foarte bine afișate cu link de download, în dreptul fiecărui termen de judecată.
Mă refer aici la toate hotărârile, indiferent de denumirea lor (încheieri, sentințe, decizii – v. articolul 255 din Codul de procedură civilă și articolul 311 din Codul de procedură penală).

Dispozitivul fiecărei hotărâri ar putea fi afișat în continuare pentru fiecare termen. E esențial ca acest dispozitiv să fie identic cu cel din documentul oferit spre descărcare. O rezolvare simplă ar fi: cu ajutorul interfeței grafice a ECRIS hotărârea este redactată pe părți (i.e. partea introductivă, considerentele, dispozitivul; numele și celelalte date fiind preluate automat din înregistrarea dosarului), iar datele sunt asamblate în funcție de cerințe (ex. toate părțile sunt exportate ca document; numai dispozitivul este afișat ca HTML).

Ar fi de preferat ca hotărârile să aibă un șablon unic (eventual, cu elemente grafice mai elaborate), să fie salvate într-un format precum PDF (mai dificil de editat) și să poarte semnătura electronică a membrilor completului de judecată (știu, asta sună deja a Star Trek…).

În acest fel nu numai că justiția ar deveni ceva mai transparentă și ușor de urmărit, dar s-ar atinge și obiectivul proiectului Jurindex (Toate hotărârile judecătorești pe Internet); v. și modelul francez. Simpla publicare a unor PDF-uri nu ar fi suficientă. Ar mai trebui ca sistemul să includă și un solid motor de căutare în baza de date și, eventual, o sortare inteligentă pe materii, faze procesuale etc.

ECRIS ar putea afișa toate hotărârile judecătorești (că doar toate poartă mențiunea că au fost pronunțate în ședință publică…) și semnate electronic, și indexate pentru a ușura documentarea juridică.

4. URL-uri simple, intuitive pentru dosare și pentru hotărâri

Un URL tipic folosit de portal arată cam așa: http://noulportal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=54&d=MzA0MDAwMDAwMDAwMTExNTY*. Bun, putem identifica un query string cu un câmp idInstitutie care corespunde numărului de identificare al instanței stabilit prin regulamentul de ordine interioară al instanțelor, dar cel de-al doilea câmp (un număr codat în base64) este complet împotriva ideii de ergonomie și simplitate. Resursa respectivă poate fi accesată folosind un URL mai prietenos cu memoria și cu intuiția umană. Bunăoară, dacă numărul de dosar este 123456/12/2011, ce ar împiedica folosirea lui direct în URL (unul rescris mai simplu): http://portal.just.ro/d/123456/12/2011? (aici, d vine de la dosarul)

Dacă ar deveni vreodată posibilă accesarea hotărârilor pe Internet (v. punctul anterior), și URL-ul acestora ar trebui să fie simplu și intuitiv. O idee ar fi folosirea unei referințe relative la numărul de dosar, nu la numărul de ordine al hotărârilor instanței – ex. http://portal.just.ro/c/123456/12/2011/2 pentru a doua hotărâre din dosar. URL-urile mai scurte și mai intuitive ar fi utile și în cazul citării hotărârilor într-o lucrare scrisă. Comparați URL-ul folosit ca exemplu cu unul recomandat de C.E.D.O.:

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/view.asp?action=html&documentId=824161&portal=hbkm&source=externalbydocnumber&table=F69A27FD8FB86142BF01C1166DEA398649

sau cu unul folosit de C.J.U.E.:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62009CJ0402:RO:HTML

Mai departe, cum ar fi dacă am putea fi ținuți la curent cu starea unui dosar prin RSS sau un serviciu web?

ECRIS ar putea folosi URL-uri simplificate, făcute intuitive și ușor de citat. ECRIS ar putea oferi informații în formate ușor de procesat prin mijloace electronice.

5. Fără numere de dosar atipice

Schema de numerotare a dosarelor este la prima vedere simplă: [număr curent]/[număr de identificare al instanței]/[an] (ex. 1234/56/2012). Cel puțin așa prevede articolul 99² din regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Totuși, destul de frecvent pot fi întâlnite numere de dosar atipice, ornamentate cu alte componente – ex. dosarul 27259/215/2010*/a5 sau 16041..01/3/2008.

Dacă tot există un sistem clar de numerotare, care e justificarea pentru adaosurile atipice de asteriscuri, litere, cifre, după al treilea element al numărului de dosar?

ECRIS ar putea fi mai strict în ceea ce privește structura numărului de dosar.

6. Afișierul online

În anumite împrejurări, procedura prevede posibilitatea ca citarea să se facă la sediul consiliului local (articolul 177:4 din Codul de procedură penală) sau prin publicitate – la ușa instanței și în Monitorul Oficial sau într-un ziar mai răspândit (articolul 95:2 din Codul de procedură civilă). Evident, aceste proceduri sunt mai mult formale, nimeni nu se așteaptă ca persoana citată să compară doar pentru că și-a găsit numele printre colile A4 lipite cu generozitate și haotic la afișierul consiliului local sau printre însemnările deosebit de accesibile și gratuite din Monitorul Oficial, partea XYZ…

Probabil că afișarea pe Internet nu ar avea șanse semnificativ mai mari pentru ca procedura de citare să fie eficientă. Totuși, crearea unui afișier online, ca secțiune distinctă pe pagina fiecărei instanțe, ar putea avea o oarecare utilitate (oricum, implementarea ar fi una nedureroasă și necostisitoare – v. un exemplu pe saitul Curții Constituționale).

ECRIS ar putea afișa și citații în cazurile când se face citarea prin publicitate.

7. Comunicarea online

Iarăși Star Trek… Chiar recent citisem o știre despre respingerea ca tardivă a unei cereri de recurs trimise prin email. Codul de procedură civilă (articolul 132¹:2) cuprinde mai nou posibilitatea încunoștințării părților prin mijloace electronice, iar Legea 455/2001 privind semnătura electronică prevede că în anumite condiții înscrisul semnat electronic „este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată” (articolul 5). Totuși, aceste prevederi par a fi pur decorative din moment ce „sistemul” are o așa de mare aversiune față de comunicarea electronică.

Cum ar fi dacă fiecare parte ar primi din partea instanței (ministerului etc.), opțional bineînțeles, un certificat temporar emis exclusiv cu scopul de a-l folosi pentru semnarea documentelor comunicate în cursul procesului? De pildă, ca parte în proces solicit și primesc respectivul certificat, cu care semnez cererea de apel sau de recurs și o trimit instanței prin ECRIS. La fel de bine se pot depune și alte înscrisuri pe parcursul soluționării cauzei, fără a mai fi nevoie de coada de la registratură. Un model ar fi aplicația e-Curia a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ar fi un început interesant…

ECRIS ar putea fi folosit și ca platformă de comunicare a actelor în cursul procesului.

8. Portal unic

Dintre instanțele judecătorești a căror activitate este reflectată pe portal lipsește Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta are propriul sait, utilizând probabil o versiune mai veche a ECRIS (cu un IIS anterior lui .Net).
Deși în mod emfatic Curtea Constituțională este descrisă ca neaparținând autorității judecătorești, totuși ea funcționează după reguli familiare celorlalte instanțe (ex. ședințe publice, termene, citare). Ca și Î.C.C.J., Curtea Constituțională are propriul său mod (rudimentar) de afișare a informațiilor.

Nu ar fi decât în interesul publicului ca și activitatea acestor instanțe să fie reflectată în ECRIS, într-un mod unitar, coerent.

ECRIS ar putea include în mod unitar informații despre activitatea tuturor instanțelor, inclusiv a Î.C.C.J. și a C.C.R.

9. Performanța ECRIS

E de înțeles că și acum și pe viitor, traficul către portalul instanțelor de judecată va fi ridicat. Totuși, la sumele imense care apar în bugetele acestora (ex. în 2008 cheltuielile prevăzute pentru Tribunalul Dolj erau de 26.203.000 lei – peste 262 de miliarde de lei vechi…), e greu de crezut că nu se găsesc bani pentru servere mai acătării (care să nu fie îngenuncheate cu ușurința de acum) și pentru conexiuni în rețea cu viteză decentă.

ECRIS ar putea fi mai performant.

P.S. Nu puteam pierde ocazia de a semnala una dintre cele mai multiplicate greșeli de pe portal: „plângere contravetionala” – un -n- mâncat și niște diacritice scrise inconsecvent.

Filed under: Calculatoare, Diverse, Juridic   |  1 Comment
Etichete:ECRIS, idei, reforma statului român